Avantaje și dezavantaje blockchain
Majoritatea blockchainurilor sunt concepute ca o bază de date descentralizată care funcționează ca un registru digital distribuit. Aceste registre blockchain înregistrează și stochează datele în blocuri, care sunt organizate într-o secvență cronologică și sunt legate prin dovezi criptografice. Crearea tehnologiei blockchain a adus multe avantaje într-o varietate de industrii, oferind securitate sporită în medii fără încredere. Cu toate acestea, natura sa descentralizată aduce și unele dezavantaje. De exemplu, în comparație cu bazele de date centralizate tradiționale, blockchainurile prezintă o eficiență limitată și necesită o capacitate de stocare crescută.
Avantaje
Distribuite
Deoarece datele blockchain sunt adesea stocate în mii de dispozitive într-o rețea distribuită de noduri, sistemul și datele sunt foarte rezistente la defecțiuni tehnice și atacuri rău intenționate. Fiecare nod de rețea este capabil să reproducă și să stocheze o copie a bazei de date și, de aceea, nu există un punct unic de eșec: un singur nod care este offline nu afectează disponibilitatea sau securitatea rețelei.
În schimb, multe baze de date convenționale se bazează pe un singur server sau pe câteva servere și sunt mai vulnerabile la defecțiuni tehnice și atacuri cibernetice.
Stabilitate
Este foarte puțin probabil ca blocurile confirmate să fie inversate, ceea ce înseamnă că, odată ce datele au fost înregistrate în blockchain, este extrem de dificil să le eliminați sau să le schimbați. Acest lucru face ca blockchainul să fie o tehnologie excelentă pentru stocarea înregistrărilor financiare sau a oricăror alte date în care este necesară o pistă de audit, deoarece fiecare modificare este urmărită și înregistrată permanent pe un registru distribuit și public.
De exemplu, o afacere ar putea folosi tehnologia blockchain pentru a preveni comportamentul fraudulos din partea angajaților săi. În acest scenariu, blockchainul ar putea oferi o înregistrare sigură și stabilă a tuturor tranzacțiilor financiare care au loc în cadrul companiei. Acest lucru ar face mult mai greu pentru un angajat să ascundă tranzacțiile suspecte.
Un sistem „fără încredere”
În majoritatea sistemelor de plată tradiționale, tranzacțiile nu depind doar de cele două părți implicate, ci și de un intermediar - cum ar fi o bancă, o companie de carduri de credit sau un furnizor de plăți. Atunci când utilizați tehnologia blockchain, acest lucru nu mai este necesar deoarece rețeaua distribuită de noduri verifică tranzacțiile printr-un proces cunoscut sub numele de minerit. Din acest motiv, blockchainul este adesea denumit un sistem „fără încredere”.
Prin urmare, un sistem blockchain anulează riscul de a avea încredere într-o singură organizație și, de asemenea, reduce costurile totale și comisioanele de tranzacție, prin eliminarea intermediarilor și a terților.
Dezavantaje
Atacurile 51%
Algoritmul de consens Proof of Work care protejează blockchainul Bitcoin s-a dovedit a fi foarte eficient de-a lungul anilor. Cu toate acestea, există câteva atacuri potențiale care pot fi efectuate împotriva rețelelor blockchain, iar atacurile 51% sunt printre cele mai discutate. Un astfel de atac se poate întâmpla dacă o entitate reușește să controleze mai mult de 50% din puterea de hashing a rețelei, ceea ce le-ar permite în cele din urmă să perturbe rețeaua prin excluderea sau modificarea intenționată a ordinii tranzacțiilor.
În ciuda faptului că este posibil teoretic, nu a existat niciodată un atac 51% de succes de asupra blockchainului Bitcoin. Pe măsură ce rețeaua crește, securitatea crește și este destul de puțin probabil ca minerii să investească sume mari de bani și resurse pentru a ataca Bitcoin, deoarece aceștia sunt mai bine răsplătiți dacă acționează cinstit. În afară de asta, un atac 51% de succes ar putea modifica cele mai recente tranzacții doar pentru o perioadă scurtă de timp, deoarece blocurile sunt legate prin dovezi criptografice (schimbarea blocurilor mai vechi ar necesita niveluri intangibile de putere de calcul). De asemenea, blockchainul Bitcoin este foarte rezistent și s-ar adapta rapid ca răspuns la un atac.
Modificarea datelor
Un alt dezavantaj al sistemelor blockchain este că, odată ce datele au fost adăugate la blockchain, este foarte dificil să fie modificate. Deși stabilitatea este unul dintre avantajele blockchainului, nu este întotdeauna bună. Schimbarea datelor sau a codului blockchain este de obicei foarte solicitantă și necesită adesea un hard fork, în care un lanț este abandonat și este preluat unul nou.
Chei private
Blockchainul folosește criptografia cu cheie publică (sau asimetrică) pentru a oferi utilizatorilor dreptul de proprietate asupra unităților lor de criptomonede (sau a oricăror alte date blockchain). Fiecare adresă blockchain are o cheie privată corespunzătoare. În timp ce adresa poate fi partajată, cheia privată ar trebui păstrată secretă. Utilizatorii au nevoie de cheia lor privată pentru a-și accesa fondurile, ceea ce înseamnă că acționează ca propria bancă. Dacă un utilizator își pierde cheia privată, banii se pierd efectiv și nu se poate face nimic în acest sens.
Ineficace
Blockchainurile, în special cele care folosesc Proof of Work, sunt extrem de ineficiente. Deoarece mineritul este extrem de competitiv și există doar un câștigător la fiecare zece minute, munca următorilor mineri este irosită. Pe măsură ce minerii încearcă continuu să-și mărească puterea de calcul, astfel încât să aibă șanse mai mari să găsească un hash de bloc valid, resursele utilizate de rețeaua Bitcoin au crescut semnificativ în ultimii câțiva ani și în prezent consumă mai multă energie decât multe țări, precum Danemarca, Irlanda și Nigeria.
Depozitare
Registrele blockchain pot crește foarte mult în timp. Blockchainul Bitcoin necesită în prezent aproximativ 200 GB de stocare. Creșterea actuală a dimensiunii blockchainului pare să depășească creșterea hard disk-urilor, iar rețeaua riscă să piardă noduri dacă registrul devine prea mare pentru a fi descărcat și stocat de către indivizi.
Gânduri de încheiere
În ciuda dezavantajelor, tehnologia blockchain prezintă câteva avantaje unice și este concepută pentru a dura în timp. Avem un drum lung până la adoptarea generală, dar multe industrii se familiarizează cu avantajele și dezavantajele sistemelor blockchain. În următorii câțiva ani, companiile și guvernele vor experimenta probabil noi aplicații pentru a afla unde tehnologia blockchain adaugă cea mai mare valoare.